Clinica II Pneumologie

Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, endemia tuberculoasa fiind la cote infiorator de mari in tara noastra, a aparut necesitatea delimitarii unei discipline care sa se preocupe de atat de situatia epidemiologica cat si de soarta bolnavilor. Acestea au constituit premizele si cadrul in care a aparut disciplina de ftiziologie, care la nivel national a dezvoltat o retea de spitale autonome sau sectii spitalicesti, preventorii studentesti, sanatorii; s-a elaborat un program national centralizat, toate fiind inregimentate in activitatea de combatere a endemiei tuberculoase.

Clinica de ftiziologie din Timisoara a aparut si ea in contextul descris mai sus si are o istorie care ar putea fi delimitata in urmatoarele intervale:

• Intervalul 1948-1952: Incepand cu anul universitar 1948/1949 s-a introdus ca disciplina de studiu in programa analitica a I.M. Timisoara, ftiziologia. Disciplina a fost condusa de Conf.Dr. F. Rona, la activitatea didactica aducandu-si aportul 4 sefi de lucrari (N. Radulescu, B. Scwartrz, E. Klein, I. Rorich) si 3 asistenti (A. Babiuc, A. Nicolicin, I. Berdach). Baza clinica a activitatii didactice a disciplinei era constituita de sectia de ftiziologie a „Spitalului Epidemic” (devenit ulterior Spitalul nr. 4 V. Babes), cu un numar de 120 de paturi. In aceasta perioada de inceput, alaturi de asigurarea activitatii didactice cu studentii preocuparea prioritara a constituit-o infiintarea, dotarea materiala si punerea in functiune a unor servicii/cabinete de absoluta necesitate atat pentru ingrijirea bolnavilor cat si pentru procesul didactic. S-a dat in functiune, cu un personal insuficient dar entuziast si cu o dotare materiala extrem de modesta, o sala de operatie in care Dr. I. Rorich a executat primele interventii de chirurgie toracica (toracoplastii, pneumotoraxuri extrapleurale, frenicectomii). S-a infiintat cabinetul de bronhologie in care cu aparatura de improvizatie, Dr. M. Negrea a efectuat primele bronhoscopii; serviciul de radiologie executa, tot in conditii de improvizatie, si numai in cazuri deosebite radiografii. Iar in cadrul laboratorului se puteau efectua pentru depistarea bacilului Koch doar examene microscopice.
• Intervalul 1951-1956: Odata cu anul universitar 1951/1952 a intervenit restructurarea IMT, cu o drastica reducere a personalului didactic, clinica de ftiziologie dispunand de o norma de sef de lucrari ocupata de Dr. E. Klein. Este o perioada de consolidare a achizitiilor din intervalul anterior si a unui modest debut de activitate stiintifica. Serviciul de radiologie a fost dotat cu un aparat de radioscopie-radiografie si un tomograf orizontal, iar cabinetul de bronhologie a achizitionat un bronhoscop nou. S-a delimitat sectia de chirurgie toracica, initial cu un numar redus de paturi, ulterior in crestere progresiva pana la 50 de paturi. In cadrul sectiei de ftiziologie a Societatii de Ştiinte Medicale Timis s-au prezentat primele comunicari stiintifice ale colectivulului de Ftiziologie.
• Intervalul 1956-1961: Şeful disciplinei a devenit Conf. Dr. C. Anastasatu, secondat in activitatea didactica de Dr. E. Diaconescu ca si asistent.

  Perioada s-a caracterizat atat printr-o prodigioasa dezvoltare a activitatii stiintifice cu o tematica foarte larga, cat si prin modernizarea serviciilor clinicii. S-au facut cercetari clinice, asupra indicatiilor si rezultatelor introducerii in terapia tuberculozei a unor medicamente antituberculoase, intrate recent in uz, a corticoterapiei, a unor forme particulare de tuberculoza, etc. Au aparut in cadrul aceleasi actiuni de modernizare noi compartimente de lucru: serviciul de reanimare, laboratorul de explorare functionala, punctul de transfuzii, fisierul tematic al foilor de observatie.

• Intervalul 1975-1976: In urma decesului Conf. Șt. Dumitru activitatea didactica a fost desfasurata de cei doi asistenti ai clinicii: Dr. D. Neagoe si Dr. V. Luta.
• Intervalul 1977-1991: In 1977, prin concurs, Dr. D. Cioflec a devenit sef de lucrari si seful disciplinei. Prin retragerea din I.M.T. a Dr. V. Luta, se vacanteaza un post de asistent, care a fost ocupat prin concurs in 1983, de Dr. V. Tudorache. Din 1991 Dr. D. Cioflec a devenit conferentiar, calitate pe care a pastrat-o pana la pensionare, iar tot din acelasi an Dr. V. Tudorache a ocupat prin concurs postul de sef de lucrari, devenind seful disciplinei. In aceasta perioada s-au editat doua cursuri pentru studenti in anii 1981 si 1989, si un capitol de ftiziologie in manualul de medicina interna. Colectivul disciplinei a condus 40 de lucrari de diploma.

  Data fiind tendinta de recrudescenta a endemiei de tuberculoza ponderea activitatii stiintifice s-a directionat spre evaluarea starii endemiei si a activitatilor antituberculoase; cercetarile avand ca tematica aplicarea metodologiei de prevenire si combatere a TBC in conditiile concrete ale judetelor arondate.

  Incepand cu anii 1983, in stransa colaborare a colectivului laboratorului s-au introdus in practica clinica noi teste imunologice care au modificat abordarea si intelegerea patogenica a unor aspecte din patologia infectiilor pulmonare. Ca urmare s-a elaborat o multitudine de lucrari in care s-au formulat anumite concepte de imunopatogeneza a unor boli infectioase cronice, pulmonare si s-au propus alternative de imunomodulare si/sau imunochimioterapie.

• Intervalul 1990-2014: O etapa categoric productiva a inceput dupa 1989, an de cotitura pentru intreaga tara.

Mai intai s-a inceput cu achizitionarea de aparatura/tehnologie care sa permita o investigare complexa si mai acurata a patologiei pulmonare; acest proces s-a continuat si dezvolta din ce in ce mai mult in momentul de fata. Inventarul tehnologic este impresionant ca atat ca diversitate cat si in calitate: fibrobronhoscop, toracoscop, dozator de factor de transfer, spirometre computerizate mobile, polisomnograf, cicloergospirometru, accelerometre, pulsoximetre, holtere de saturatie a O2, gazometre, truse pentru teste alergologice, module de testare a musculaturii respiratorii, precum si o gama variata de dispozitive necesare tehnicilor de fiziokinetoterapie, tomograf computerizat, ecografe, etc. Arsenalul tehnologic posedat este comparabil cu cel al oricarei clinici de profil din tarile dezvoltate.

Dar aceste aparate sunt folosite si valorificate de personal competent, din care unii dintre membrii lui s-au specializat si in strainatate. Procesul de informatizare a mers in paralel cu dezvoltarea clinicii.

Existand infrastructura moderna, un personal calificat si entusiast, nu a intarziat sa apara si valorificarea muncii prestate sub forma a numeroase lucrari stiintifice, publicate in prestigioase jurnale din tara sau din strainatate: Respiratory medicine, PlosOne, Sleep, International Jounal of COPD, etc. Participarea la congrese cu lucrari prezentate oral sau prin postere si premierea unora din ele, stau marturie in acest sens. Membrii disciplinei, in functie de specializarile fiecaruia, sunt membri pe langa Societatea Romana de Pneumologie, la Societatea Europeana de Boli respiratorii (ERS) sau la Societatea americana de patologie Toracica (ATS) sau la Colegiul medicilor americani de boli toracice (ACCP), Societatea de patologie a somnului, etc. Au fost elaborate in perioada 1990 - 2014 peste 15 carti sub forma de monografii sau carti in colectiv, inafara de 5 cursuri pentru studenti/rezidenti, reeditate/actualizate periodic. Peste 30 de lucrari de diploma/licenta au fost elaborate in cadrul clinicii de pneumologie.