Semnal de alarmă tras de medicii timișoreni în privința pacienților oncologici: să vină cu încredere in spitale

2020, anul pandemiei, a însemnat o scădere substanțială a numărului de pacienți oncologici care au solicitat un consult de specialitate într-o unitate spitalicească. Gradul de adresabilitate a scăzut cu peste zece procente în clinicile oncologice, ajungând chiar și cu până la 50 la sută în spitalele de stat. Mai mult, potrivit unor date statistice existente la nivel național, diagnosticarea pacienților a scăzut în România dramatic în perioada de urgență. Specialiștii spun că riscurile amânării unui tratament împotriva cancerului, dar și amânarea prezentării la medic pentru diagnosticarea unei asemenea afecțiuni sunt mai mari decât acela al îmbolnăvirii cu virusul SARS-CoV 2.

De aceea, medicii trag un semnal de alarmă și cer demararea unei campanii naționale de conștientizare a populației pentru a se prezenta la medic la primele simptome ale unei boli, mai ales în cazul unor pacienți cu o posibila afecțiune oncologică.

Situația este cu adevărat dramatică. Dacă în 2019 am avut internați în Spitalul Victor Babes, cu un diagnostic de suspiciune de neoplasm pulmonar, 664 de persoane, anul trecut, în 2020, doar 231 de persoane au venit la spital pentru a fi investigate. Situația este la fel de gravă și în ceea ce privește numărul pacienților internați, confirmați cu cancer de plămâni. Numărul acestora s-a redus cu 60 la sută, și asta pe fondul amânării sau refuzului de a se adresa medicilor. Bronhoscopiile, investigații necesare în cazul suspiciunilor de neoplasm pulmonar, au scăzut și ele cu 50 la sută anul trecut față de 2019. Pericolul este unul pe termen lung. Oamenii se feresc și amână să vina la spital pentru a fi diagnosticați ceea ce face ca intervențiile chirurgicale și tratamentul să fie și ele realizate cu întârziere. În acest fel, pacienții își reduc drastic șansele la un tratament care i-ar putea salva.

Scăderea diagnosticării a atras după sine și o reducere a numărului celor care s-au prezentat pentru administrarea unui tratament oncologic. Adresabilitatea a scăzut, în acest caz, cu 10 până la 15 procente in 2020 față de anul anterior.

Orice întârziere în administrarea terapiei duce la scăderea şanselor de supravieţuire ale pacienţilor. De aceea, trebuie găsit un compromis rezonabil între riscul de infecţie cu SARS CoV 2 şi continuarea administrării terapiei oncologice. Scăderea dramatică a diagnosticării și tratării cazurilor noi de boală este cu siguranță sectorul în care pandemia COVID a determinat daunele colaterale cele mai mari. Întreruperi în programele de screening și follow-up, amânări în procedurile diagnostice și terapeutice, precum și reticența publică pentru contactul cu serviciile medicale sunt împreună factori care contribuie la acest tablou.

Amânarea prezentării la medic până la finalul pandemiei va duce la formarea, în viitor, a unor liste de așteptare pentru diagnosticare și, implicit, și la tratament, ceea ce pentru unii pacienți ar putea fi fatal. De aceea, printr-o campanie susținută de conștientizare, se intenționează realizarea unei “normalizări” a situației prin creșterea gradului de încredere a oamenilor în existența unor unități sanitare în care posibilitatea de infecție cu virusul SARS CoV 2 a fost redusă la maxim, pe de-o parte datorită instituirii unor măsuri de protecție anti Covid 19 și a unor circuite speciale, iar pe de altă parte datorită vaccinării în masă a cadrelor medicale.

Pacienții aflați într-un stadiu incipient al unui neoplasm, de exemplu, pot ajunge foarte repede, dacă nu sunt diagnosticați imediat și nu li se administrează un tratament corespunzător într-un timp cât mai scurt, la metastaze. În loc să fie posibilă vindecarea acestora, vom fi nevoiți doar să încercăm să le prelungim cât mai mult viața. Dacă acest lucru nu se înțelege, vom avea în viitor un număr mare de pacienți decedați pentru că au venit prea târziu la spital, de cele mai multe ori în ultimul stadiu. Renunțarea sau amânarea luării unei scheme de tratament existentă sau amânarea prezentării la medic pentru o reevaluare în vederea modificării schemei de tratament este la fel de gravă. Putem vorbi de recidivă în situația unor pacienți care, dacă ar fi venit în mod constant la control și ar fi avut parte de tratament corespunzător, ar fi trecut cu bine prin boală.

Cancerul bronhopulmonar este cel mare ucigaș malign. În 2020 a ucis la fel de multe persoane la nivel mondial ca și pandemia de COVID-19, fiind înregistrate circa 1,8 milioane de decese prin fiecare din aceste boli. Din nefericire însă, cancerul bronhopulmonar este mult mai agresiv și are o probabilitate enormă de evoluție rapidă spre metastazare și deces dacă nu este depistat și tratat precoce. De aceea, pacienții ar trebui să se prezinte la medic la primele semne sugestive - tuse seacă prelungită, expectorație cu sânge, scădere masivă în greutate la un mare fumător. Probabilitatea de infecție virală în cursul vizitei la spital este foarte mică și nu justifică riscul asumat prin diagnosticarea tardivă.

România numără peste jumătate de milion de oameni diagnosticați cu o formă de cancer. Neoplasmul pulmonar a reprezentat, în 2020, cea mai frecventă cauză de deces în țara noastră, în cazul pacienților înregistrați cu o formă de cancer.