Terapia cu canulă nazală cu flux mare

Este o metodă modernă de administrare a oxigenului la pacienții care necesită suport respirator, dar nu necesită ventilație mecanică invazivă. Terapia cu flux înalt este un sistem de livrare a oxigenului care furnizează amestecuri de aer și oxigen la un debit mare prin intermediul unei canule nazale.

Spre deosebire de sistemele tradiționale de administrare a oxigenului, prin această metodă se poate livra oxigen umidificat și încălzit la debite care depășesc 60 de litri pe minut.

Sistemul constă dintr-un generator de flux care încălzește și umidifică amestecul de gaz (oxigen și aer) înainte de a fi administrat pacientului printr-o canulă nazală. Aceasta este concepută să fie confortabilă și eficientă pentru administrarea la debite mari.

Printre beneficiile acestei proceduri se numără oxigenarea îmbunătățită, reducerea efortului respirator și posibilitatea de a evita introducerea ventilației mecanice. Terapia cu flux înalt poate furniza un amestec de aer-oxigen cu o concentrație precisă de oxigen (FiO2), ceea ce permite un control mai bun al nivelului de oxigenare. În plus, fluxul mare de gaz ajută la reducerea efortului respirator prin „spălarea” dioxidului de carbon din căile respiratorii superioare. În același timp, procedura permite umidificarea și încălzirea gazului furnizat, reducând disconfortul asociat cu căile respiratorii uscate, ceea ce face ca această metodă să fie mai bine tolerată pe termen lung comparativ cu alte metode de oxigenoterapie.

Folosirea acestei metode permite atașarea unui aparat cu aerosoli, astfel încât administrarea unor medicamente sub formă de aerosoli este mai ușor de realizat.

Procedura se folosește de cele mai multe ori în secțiile de terapie intensivă.

În unele cazuri, terapia cu flux înalt poate preveni necesitatea ventilației mecanice invazive, reducând astfel riscurile asociate.

Terapia este utilizată atunci când vorbim de insuficiență respiratorie acută, exacerbarea bolilor pulmonare cronice, hipoxemie refractară la terapii convenționale, dar și ca suport post-extubare.

Procedura are și anumite contraindicații. Terapia cu flux mare nu este indicată în cazurile de obstrucție completă a căilor respiratorii superioare, traumatisme faciale severe sau pacienți care necesită ventilație mecanică invazivă imediată.

Pacienții care primesc această terapie trebuie monitorizați atent pentru semne de deteriorare respiratorie sau intoleranță la tratament. Parametrii precum saturația oxigenului (SpO2), frecvența respiratorie și confortul pacientului sunt esențiali în ajustarea terapiei.