Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie
Dr.Victor Babeș Timișoara

Lecția de la Babeș: Camera copilului

Temperatura din camera copilului

Indiferent de anotimp, temperatura în camera de somn a copilului, fie că este bebeluș, fie că este mai mare, trebuie să fie de 20-24 grade Celsius. Este invers proportională cu gradul umidității. Persoanele care se află într-o încăpere unde umezeala are un nivel mai ridicat, simt confort chiar și la temperaturi mai scăzute. Deci, cu cât aceasta este mai mică, cu atât căldura din încăpere ar trebui să fie mai mare.

Temperatura ideală pentru copil în timpul nopții este cea cuprinsă între 17 și 20 grade Celsius, iar ziua între 22 și 24 grade Celsius.

Pe timpul verii, temperatura camerei copilului nu trebuie sa fie niciodată mai mica de 16 grade Celsius, însă cel mai bine este să se mențină temperatura cam la 18-20 grade Celsius. Un termometru de cameră este indispensabil în camera copilului. El te ajută să păstrezi mereu aceeași căldură și te avertizează când aceasta scade sau urcă mai mult decât este indicat.

În timpul somnului, în mod fiziologic organismul copilului intră în repaus, procesul se inițiază și prin reducerea temperaturii corpului cu câteva grade. Această reacție biologică este esențială pentru o noapte corespunzătoare de relaxare, dar nu poate avea loc dacă temperaturile exterioare sunt prea mari sau prea mici.

Supraîncălzirea poate determina o multime de efecte secundare la copii sau bebelusi: insomnii, agitatie, deshidratare, febră. O temperatură ambientală prea scăzută favorizează infecțiile de tract respirator.

Dacă temperatura celui mic este crescută, deci are febră, primul lucru care trebuie avut în vedere este răcorirea, pe cât este posibil, a încăperii în care acesta stă, alături de hidratare corespunzătoare și îmbrăcăminte lejeră.

Umiditatea din camera copilulului

Nivelul adecvat de umiditate este stabilit ca fiind cuprins între 30 si 50%. Pe perioadele de infecții respiratorii este recomandată o umiditate mai crescută, între 40 si 60%, care este de altfel mai confortabila.

Umiditatea foarte scăzută poate provoacă o senzație de disconfort, atât la nivelul nasului (cu senzația de usturime și iritare, chiar mici sângerări), dar și al gâtului (traduse prin episode deranjante de tuse), cât și al ochilor. Copilului i se vor usca buzele și îi va fi mai sete decât în mod normal.

Pe de altă parte, o umiditate ridicată este responsabilă pentru curgerea nasului, duce la apariția mediului favorabil pentru dezvoltarea de fungi, înmulțirea acarienilor și răspândirea lor prin casă, care sunt cauze ale alergiilor.

Pentru a scădea umiditatea dintr-o cameră este suficient să fie deschisă căldura. Dacă deja este suficient de cald, atunci poate fi de ajutor un dezumidificator sau, pur și simplu, cristale care absorb umiditatea.Creșterea umidității nu este la fel de ușoară. Punerea unui vas cu apă în camera copilului nu este de ajutor întotdeauna. Uneori este suficientă aerisirea regulată pentru a aduce nivelul de umiditate în limitele normale; alteori, însă, acest lucru poate fi dificil de realizat. De pildă, iarna, când aerul este foarte uscat și afară, aerisirea va ajuta în această privință. Soluția este umidificatorul de aer (care poate fii cu aer cald, cu aer rece, ultrasonic sau cu ionizator).

Igienizarea aerului

Aerul din locuință poate fi plin de substanțe poluante, provenite de la gazele de eșapament din traficul care se desfășoară în apropiere, de la vaporii pe care îi pot emana piesele noi de mobilier, covoarele sau mocheta, de la o invazie de mucegai, de praf si acarieni, de la polenul plantelor din casă sau de afară,etc.

Riscul de contaminare este mai ridicat pentru copii și bebeluși decât la adulți, deoarece au o expunere mai apropiată de depozitele de substanțe poluante de pe suprafețe de mobilă și îmbrăcăminte. Atunci când se târăsc pe jos și se joacă, au tendința să atingă și uneori să înghită acele particule periculoase, permițând chimicalelor nocive să pătrundă în corpul lor.

Prima si cea mai simplă metoda de a reduce încărcătura de particule și gaze nocive din încăpere este ventilarea prin aerisirea frecventă. Geamul trebuie deschis larg cel puțin 10 minute de două ori pe zi, inclusiv în anotimpul rece. Rabatarea geamului doar în partea superioară nu este la fel de eficientă, iar aerisirea trebuie realizată constant, inclusiv pe timp de iarna.

Aparatul de aer condiționat, dacă există, este un mod bun de a filtra aerul din camera. Dacă temperatura este confortabilă, se poate seta pe modul de functionare “Ventilație”, în așa fel încât să “miște” aerul din cameră și să îl treacă prin sistemul său de filtre. Desigur, pentru ca această manevră să fie sigură și eficientă, filtrele și tubulatura trebuie curațate si schimbate periodic, iar utilizarea aparatului trebuie să se facă regulat. Neutilizarea lui crește probabilitate ca în interiorul său să crească tot felul de microorganisme.

Pasul urmator e reprezentat de investiția într-un purificator de aer. Aceste aparate sunt prevazute cu filtre HEPA si rețin eficient particulele si microorganismele din atmosfera, redând camerei un aer mai curat si mai plăcut de respirat.

- asist. univ.dr Adra Trusculescu - medic specialist pneumolog, Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Victor Babeș Timișoara.