Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie
Dr.Victor Babeș Timișoara

Infecția cu clostridium

Clostridioides difficile (cunoscut anterior ca și Clostridium difficile) este un bacil (bacterie) prezent în flora microbiană normală a intestinului subțire. Infecția se manifestă doar în anumite condiții, cele mai frecvente fiind: consumul excesiv de antibiotice – care distrug flora intestinală normală, imunosupresia, intervenții chirurgicale la nivelul tubului digestiv, de rezecție a unor segmente de tub digestiv din tranzitul digestiv normal și crearea unor condiții favorabile dezvoltării acestuia, tratamentul cu citostatice sau administrarea de laxative în exces.

Cele mai frecvente și comune simptome ale infecției care apar în cazurile ușoare și moderate sunt reprezentate de diaree apoasă (mai multe scaune diareice pe zi, timp de 2-3 zile), crampe abdominale ușoare și sensibilitate la atingerea/palparea abdomenului, febra, greața, scăderea poftei de mâncare, deshidratare și chiar scădere în greutate.

Manifestările clinice ale infecției cu Clostridium sunt variate, de la forme ușoare de boală diareică acută până la colita pseudomembranoasă și megacolon toxic. Uneori, evoluția negativă a infecției poate duce la decesul pacientului.

În ultimul deceniu a crescut severitatea infecției cu Clostridioides difficile, aceasta devenind una dintre cele mai frecvente infecții ce poate fi dobândită intraspitalicesc. Această tendință este cauzată de selectarea naturală a unei tulpini bacteriene hipervirulente, cu potențial de declansare a unor forme severe de boală, cu rezistență crescută la antibioticele uzuale.

Diagnosticul se stabilește pe baza detecției toxinelor produse de C. difficile și este important pentru stabilirea unei terapii adecvate.

În formele ușoare de boală se recomandă oprirea tratamentului antibiotic pe care îl ia pacientul, ceea ce poate duce la remisiunea bolii. În funcție de forma clinică, se poate administra un tratament, pe o perioadă de 10 până la 14 zile cu antibiotice active pe bacteria care produce boala și, evident, un regim alimentar adecvat.

Apariția unor terapii noi, inclusiv transplantul de microbiote fecale (repopularea intestinului cu bacterii provenite de la un individ sănătos, rudă de gradul I sau alți membri din familie) a adăugat noi opțiuni de eradicare.

- Asist univ dr. Adelina Marinescu - medic infecționist, Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Victor Babeș Timișoara.