Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie
Dr.Victor Babeș Timișoara

Regimul alimentar în boala gastrointenstinală

Boala gastrointestinală acută infecțioasă este una dintre principalele cauze de îmbolnăvire la nivel mondial și se caracterizează prin modificări care apar la nivel de tract digestiv (stomac, intestin subțire, colon). Aceste modificări pot fi cauzate de virusuri (de exemplu rotavirus, adenovirus, norovirus sau enterovirusuri), bacterii (de exemplu salmonella, E.coli, stafilococ auriu), paraziți sau toxinele produse de aceste microorganisme infecțioase.

Manifestările clinice ale bolii gastrointestinale acute pot varia de la un disconfort minim până la forme severe de boală cu deshidratare. Acestea pot fi sistematizate în funcție de segmentul tubului digestiv afectat, de exemplu dacă afectarea apare la nivel de stomac, pacientul va prezenta grețuri, vărsături și dureri în ,,capul pieptului’’, în schimb, dacă procesul infecțios se localizează la nivel de stomac și intestin, atunci pacientul va prezenta în plus, pe lângă grețuri și vărsături, scaune diareice și colici abdominale.

Temperaturile ridicate și condițiile igieno-sanitare de preparare, respectiv de stocare, a alimentelor joacă un rol primordial în apariția bolii gastrointestinale acute infecțioase fapt ce explică creșterea cazurilor pe perioada sezonului estival. Dacă ne confruntăm cu o asemenea situație și dezvoltăm o boală gastrointestinală acută, pe lângă tratamentul instituit de medicul de familie sau de către medicul specialist, este foarte important să ținem cont și de regimul alimentar pe perioada bolii.

Dacă ne aflăm într-o astfel de situație și prezentăm grețuri, vărsături sau scaune diareice, este important să evităm consumul de alimente prăjite, alimente cu conținut mare în grăsimi (de exemplu ouă, unt, margarină), afumături, mezeluri, conserve, murături, lactate (de exemplu lapte, iaurt), alimente cu conținut crescut de glucide (de exemplu ciocolată, dulciurile rafinate, prăjituri, sucuri sau fructe), legume crude, cafea sau alcool, deoarece din cauza proceselor patologice care au loc la nivel de mucoasă digestivă, aceste alimente nu pot fi digerate corespunzător și nu vor face decât să favorizeze, să mențină sau să agraveze simptomatologia digestivă.

Un aliment care ne păcălește de cele mai multe ori când vorbim de regimul alimentar din diaree este cartoful. Cartoful are un conținut ridicat de amidon, iar amidonul este un glucid. Pentru că în boala gastrointestinală acută infecțioasă, glucidele complexe nu mai pot fi procesate corespunzător, acestea vor rămâne nedigerate, vor atrage apa din celulele intestinale prin procesul cunoscut de către noi sub numele de osmoză, urmând ca volumul și frecvența scaunelor diareice să se mențină ridicate.

Este important ca în perioada episodului acut să consumăm alimente ușoare, cum ar fi orezul sau morcovii fierți, pâine prăjită, covrigei cu sare, carne de pui fiartă sau la grătar. Singurul condiment permis în prepararea alimentelor este sarea, deoarece aceasta crește senzația de sete și favorizează consumul de lichide (apă plată îmbuteliată sau ceai de mentă neîndulcit) lucru care ne va ajuta să înlocuim volumul de lichide pierdut prin vărsătură sau scaun. Piperul, boiaua de ardei iute sau dulce sau alte condimente nu fac decât să irite mucoasa digestivă și să întrețină senzația de ,,arsură’’ care poate fi prezentă la pacienții cu vărsături repetate. Datorită proprietăților nutritive și a conținutului ridicat de potasiu (care ajută la înlocuirea pierderilor digestive) consumul de banane este recomandat și încurajat.

Revenirea la alimentația instituită înainte de boală se face treptat în funcție de numărul de scaune, consistența acestora și prezența sau absența vărsăturilor.

O consecință a bolii gastrointestinale acute de etiologie infecțioasă este sindromul acut de deshidratare. Deshidratarea apare când aportul exogen de lichide nu compensează pierderile cauzate de vărsături și scaune diareice. Acesta se manifestă prin senzația de sete, tegumente și mucoase uscate (de obicei buze crăpate), perspirație scăzută și volum urinar emis redus (urină mai închisă la culoare decât în mod normal), iar cazurile moderate pot asocia somnolență, crampe musculare și hipotensiune. Pe lângă regimul alimentar, este foarte important să consumăm o cantitate suficientă de lichide (apă plată și ceai de mentă) pentru a acoperi pierderile din scaun și vărsături.

În cazul în care intoleranța digestivă cu vărsături puternice, scaunele diareice abundente, numeroase, cu elemente patologice (sânge, mucus, puroi) și febra persistă sau constatăm apariția semnelor de deshidratare, este necesară o evaluare într-un serviciu medical.

- Asist. Univ. Dr. Talida Georgiana Novacescu, medic rezident, Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Victor Babeș Timișoara.