Socul Anafilactic

Socul anafilactic sau anafilaxia este o reactie alergica severa, care poate pune viata in pericol. Poate aparea la cateva secunde sau minute dupa expunerea la o substanta alergica.

Anafilaxia provoaca sistemul imun sa elibereze un flux de substante chimice care provoaca edeme (umflarea tesuturilor), eruptii cutanate si scaderea tensiunii arteriale ceea ce poate produce starea de soc – tensiunea arteriala scade brusc, iar caile respiratorii se ingusteaza, blocand respiratia. Semnele si simptomele includ pulsul slab, rapid, eruptia cutanata, greata si varsaturile.

Printre factorii declansatori frecventi se numara anumite alimente, medicamente (inclusiv substanta de contrast din clinicile de imagistica medicala), veninul de insecte si latexul.

In majoritatea cazurilor, manifestarile clinice ale socului anafilactic se instaleaza in cateva minute, maxim o jumatate de ora, dupa contactul cu substanta alergena, insa exista si situatii in care reactia alergica severa se poate manifesta la cateva ore de la expunere.

Principalele simptome si manifestari intalnite in evolutia socului anafilactic sunt reprezentate de:

• Reactii la nivelul pielii, precum eruptii, paliditate, cianoza sau eritem
• Scaderea tensiunii arteriale, tahicardie
• Edem la nivelul tractului respirator superior si al limbii, care pot determina asfixie si deces
• Puls rapid cu intensitate diminuata
• Senzatie de greata, varsaturi sau diaree
• Senzatie de ameteala sau pierderea constientei

Manifestari clinice mai putin intalnite la persoanele cu soc anafilactic sunt reprezentate de senzatia de gust metalic, tuse, parestezii, artralgii (dureri articulare), convulsii, tulburari de hemostaza.

Pentru a confirma diagnosticul, se pot efectua urmatoarele:

• O analiza de sange care masoara o anumita enzima (triptaza), ale carei valori cresc in primele trei ore dupa anafilaxie
• Teste cutanate pentru sustinerea diagnosticului de alergie si pentru a stabili factorul declansator

Acordarea primului ajutor in anafilaxie

In anumite situatii, socul anafilactic poate necesita resuscitare cardiopulmonara in momentul in care persoana este inconstienta si nu prezinta puls si respiratie spontana. Primul ajutor in caz de soc anafilactic in conditii sumare cuprinde:

• Administrare de adrenalina pentru reducerea raspunsului alergic cu mentinerea auto injectorului in pozitie timp de 10 secunde dupa activare
• Plasarea pacientului pe un plan dur in decubit dorsal (pe spate)
• Asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii superioare prin tripla manevra Safar: hiperextensia capului cu deplasarea posterioara a crestetului si ridicarea regiunii occipitale urmata de subluxarea anterioara a mandibulei si intredeschiderea gurii cu mentinerea acestei pozitii pentru a permite pasajul aerului catre plamani
• Executarea de 2 ventilatii artificiale (insuflatii) cu pensarea nasului pacientului, urmate de 30 de compresii toracice cu frecventa de 100-120/minut; se recomanda repetarea acestor manevre pana la sosirea echipajului de ambulanta sau reluarea ritmului cardiac si respirator spontan.

Dupa depasirea episodului acut de reactie alergica, pacientul necesita tratament care presupune administrarea de imunoterapie pentru a reduce riscul de a dezvolta o reactie de hipersensibilitate majora in viitor.

De cele mai multe ori, preventia reprezinta cea mai buna metoda de tratament a socului anafilactic si consta in:

• Evitarea factorilor declansatori
• Purtarea in permanenta a unui autoinjector cu adrenalina sau a altui dispozitiv medical prevazut cu adrenalina destinat pentru administrare imediata.