Socul anafilactic sau anafilaxia este o reactie alergica severa, care poate pune viata in pericol. Poate aparea la cateva secunde sau minute dupa expunerea la o substanta alergica.
Anafilaxia provoaca sistemul imun sa elibereze un flux de substante chimice care provoaca edeme (umflarea tesuturilor), eruptii cutanate si scaderea tensiunii arteriale ceea ce poate produce starea de soc – tensiunea arteriala scade brusc, iar caile respiratorii se ingusteaza, blocand respiratia. Semnele si simptomele includ pulsul slab, rapid, eruptia cutanata, greata si varsaturile.
Printre factorii declansatori frecventi se numara anumite alimente, medicamente (inclusiv substanta de contrast din clinicile de imagistica medicala), veninul de insecte si latexul.
In majoritatea cazurilor, manifestarile clinice ale socului anafilactic se instaleaza in cateva minute, maxim o jumatate de ora, dupa contactul cu substanta alergena, insa exista si situatii in care reactia alergica severa se poate manifesta la cateva ore de la expunere.
Principalele simptome si manifestari intalnite in evolutia socului anafilactic sunt reprezentate de:
Manifestari clinice mai putin intalnite la persoanele cu soc anafilactic sunt reprezentate de senzatia de gust metalic, tuse, parestezii, artralgii (dureri articulare), convulsii, tulburari de hemostaza.
Pentru a confirma diagnosticul, se pot efectua urmatoarele:
Acordarea primului ajutor in anafilaxie
In anumite situatii, socul anafilactic poate necesita resuscitare cardiopulmonara in momentul in care persoana este inconstienta si nu prezinta puls si respiratie spontana. Primul ajutor in caz de soc anafilactic in conditii sumare cuprinde:
Dupa depasirea episodului acut de reactie alergica, pacientul necesita tratament care presupune administrarea de imunoterapie pentru a reduce riscul de a dezvolta o reactie de hipersensibilitate majora in viitor.
De cele mai multe ori, preventia reprezinta cea mai buna metoda de tratament a socului anafilactic si consta in: