Meningita

Meningita este inflamatia meningelui/spatiului subarahnoidian (spatiul intre foitele interne care invelesc creierul si maduva spinarii). Encefalita este inflamatia parenchimului cerebral (creier). Cele doua entitati: meningita si encefalita pot fi boli separate, dar uneori sunt inflamate ambele segmente si diagnosticul este de meningoencefalita.

Meningita acuta infectioasa poate fi de etiologie:

• bacteriana
• virala
• fungica
• parazitara

Meningita bacteriana este cea mai severa forma de meningita, cu mortalitate inalta si sechele neuro-psihice importante (scaderea functiei intelectuale, tulburari de memorie, convulsii, abcese cerebrale sau vertebrale, cloanozari, etc).

Cele mai frecvente bacterii care determina meningita sunt:

• pneumococi (streptococcus pneumoniae)
• meningococi (neisseria meningitidis)
• haemophilus influenzae tip B
• staphilococi (staphilococcus spp)

Meningita virala este frecvent secundara si determina de obicei forme mai usoare de boala.

Cele mai frecvente virusuri care determina meningita sunt:

• enterovirusurile (Coxsackie, Echo)
• herpesvirusuri (herpes simplex, varicello-zosterian, Epstein-Barr, citomegalvirusul)
• virus urlian (oreion)
• arbovirusuri (ex. West-Nile virus)

Meningitele fungice si parazitare apar la persoane cu imunosupresie (infectia cu HIV/SIDA, boli onco-hematologice, varstnici).

Clinic avem triada clasica:

• febra
• durere de cap (cefalee), care nu cedeaza la antialgice
• rigiditatea cefei (cel mai frecvent dintre semnele meningiene)

Alte simptome pot fi:

• varsatura de tip central
• fotofobia (sensibilitatea la lumina)
• pozitia “in cocos de pusca” sau alte semne de iritatie meningeana

La nou-nascuti sau la copii mici apare si bombarea fontanelei anterioare. In meningita meningococica apar rapid petesii (leziuni purpurice) prin tulburari masive de coagulare.

Punctia lombara este manevra prin care obtinem lichidul cefalorahidian (LCR), care are modificari particulare ce fac diferenta intre diferitele tipuri de meningita (bacteriana, virala, fungica,etc). Analizele bacteriologice, serologice, virusologice, fungice sau parazitare sunt cele prin care se identifica germenele (din lichid cefalorahidian, sange, exudate) si ne ajuta in conduita terapeutica. Investigatiile imagistice (computer tomografia si rezonanta magnetica nucleara) sunt importante in diagnosticul diferential (tumori, abcese, accidente vasculare cerebrale).

Tratamentul trebuie inceput cat mai rapid si trebuie sa includa medicatie:

• etiologica: antibiotice pentru meningitele bacteriene, antivirale pentru meningitele virale, antifungice sau antiparazitare (antiprotozoare, antihelmintice, antinematode)
• patogena: depletive, corticoterapie, anticonvulsivante, reechilibrare hidro-electrolitica si acido-bazica, anticoagulante
• simptomatica: antialgica, antitermica, antiemetica, etc

Profilaxia prin vaccinare (antibacteriana si antivirala) este extrem de importanta in prevenirea imbolnavirii si a complicatiilor/sechelelor care pot aparea, atat la copii cat si la adulti.