Lavajul bronhoalveolar

Reprezinta o metoda diagnostica in patologia respiratorie, fiind o procedura sigura, minim invaziva, usor de realizat si, totodata, bine tolerata de catre pacient.

Procedura presupune o „spalatura” a zonelor pulmonare distale, si anume a bronhiilor de calibru mic (bronhiile reprezinta ”tuburile” prin care circula aerul), si a teritoriului alveolar (alveolele reprezinta ”sacii” de aer din plamani).

Procedura se efectueaza in timpul unei bronhoscopii la pacientii selectati, prin instilarea fractionata, prin bronhoscopul flexibil, a unor cantitati de ser fiziologic (intre 100 si 240 mL), care este ulterior recuperat prin aspirare usoara.

Lichidul astfel obtinut permite evaluarea constituentilor celulari si non-celulari din caile respiratorii inferioare. Lichidul de lavaj bronhoalveolar este analizat din punct de vedere citologic (tipul de celule din lichid) si bacteriologic (identificarea bacteriilor, ciupercilor sau a virusurilor).

Lavajul bronhoalveolar trebuie efectuat pacientilor care prezinta modificari pulmonare interstitiale (interstitiul reprezinta spatiul care exista intre alveole si capilarele pulmonare) sau infiltrate pneumonice nesistematizate (”pete” pe plamani). Analiza lichidului de lavaj bronhoalveolar poate stabili diagnosticul pacientului sau poate orienta medicul spre un anumit diagnostic, trasand astfel alegerea unor investigatii complementare.

Obtinerea unui rezultat normal in urma analizei lichidului de lavaj exclude cel mai adesea anumite boli.